Videoconferinta cu prefectii 18 iulie 2010

gec-0522

[galerie foto] videoconferinta

[video] videoconferinta partea 1

[video] videoconferinta partea a 2-a

Emil Boc: Este ora 14:00, începem videoconferinta de astazi. În cadrul acestei videoconferinte o sa abordam patru teme: prima, legata de inundatii, cea de-a doua, restructurarea aparatului bugetar la nivel central si local, cea de-a treia, problema fondurilor europene si, a patra, masurile de stimulare a activitatii economice promovate de catre Guvern. În privinta inundatiilor, în primul rând, as vrea sa va multumesc tuturor, doamnelor si domnilor prefecti, distinsi colegi din Guvern, pentru modul în care ati lucrat la inundatii, unde, cu mici exceptii, pot sa spun ca reactia a fost buna si cred ca am reusit sa facem ce omeneste se putea face, sa salvam vieti umane si sa diminuam pierderile materiale. Asta nu înseamna ca în unele locuri, unde deja am facut evaluarea, nu era si nu este loc de mai bine - este. Dar, per ansamblu, am vazut oameni care au fost zi si noapte pe baricade, împreuna cu colegii lor, astfel încât sa faca, asa cum am spus, ceea ce omeneste putea fi facut ca sa diminuam pierderile. În acest moment, ne apropiem de evaluarea finala a pagubelor de la inundatii. Pot sa va precizez în acest moment doar faptul ca, din nefericire, inundatiile au produs pagube în 37 de judete ale tarii; evident, în special în Moldova au fost cele mai mari pagube înregistrate. Au fost afectate pâna în momentul de fata un numar total de 6.979 de case, din care 5.946 - avariate, 182 - distruse, 851 - în pericol de prabusire. În consecinta, sunt 1.033 de case ce trebuie sa fie reconstruite. Sunt 1.033 de familii care trebuie sa fie sprijinite de catre stat în procesul de recostructie a caselor pierdute la inundatii. Statul, asa cum am precizat înca din primul moment, se va implica prin sustinerea cu materiale de constructie pentru reconstructia caselor distruse la inundatii si, evident, si de sprijinire a acelora care au casele avariate tot cu materiale de constructie pentru a fi sprijiniti. În acest moment facem inventarul pagubelor si de pe celelalte domenii: agricultura, infrastructura, energie. Cert este ca se contureaza pagube de sute de milioane de euro în urma acestor inundatii.
În privinta reconstructiei caselor, proces care trebuie sa înceapa imediat, iar în unele parti am fost chiar si prezent - la Suceava, când, împreuna cu presedintele Consiliului Judetean si cu prefectul de Suceava, am dat startul reconstructiei caselor distruse, folosind resurse de urgenta de la rezervele de stat si, evident, implicarea locala.
Domnilor prefecti, în primul rând, vegheati imediat sa fie eliberate autorizatii de constructie noi pentru cei care si-au pierdut casele la inundatii. Întregul proces începe cu o noua autorizatie de constructie. Asta ce înseamna? Ca nu vom reconstrui case exact în zona în care, înainte, exista pericolul de inundatii, ca la anul sa nu mai fim nevoiti sa fim într-o asemenea situatie, doamne fereste! De aceea, monitorizati modul în care primariile pun la dispozitie teren si elibereaza autorizatii de constructie pentru casele distruse. Spun asta pentru ca la nivel guvernamental noi deja am adoptat hotarârea de guvern prin care am împuternicit Ministerul Dezvoltarii Regionale sa demareze procedurile legale în vederea achizitionarii materialelor de constructie. Aceste proceduri legale vor fi utilizate cu transparenta totala si într-un termen cel mai scurt cu putinta, astfel încât, în momentul în care si dumneavoastra aveti autorizatiile de constructie finalizate, sa se poata continua procesul de reconstructie a caselor distruse de inundatii. De asemenea, v-as ruga sa consultati actul normativ deja publicat în Monitorul Oficial cu privire la celelalte responsabilitati si obligatii pe care, împreuna cu autoritatile locale, le aveti în procesul acesta de gestionare a reconstructiei caselor distruse de inundatii. Iar, la sfârsitul videoconferintei, daca sunt întrebari, avem aici colegii din Guvern, reprezentati la nivel de secretari de stat, cu atributii concrete - domnul Andreica, de exemplu, de la Dezvoltare Regionala, este aici si ne poate oferi toate detaliile, împreuna, evident, cu domnul /.../ de la Ministerul Administratiei si Internelor, care coordoneaza acest demers.
Doi, as vrea sa ma refer, distinsi colegi, foarte pe scurt, la ceea ce înseamna procesul de restructurare a aparatului bugetar de la nivel local, unde aveti atributii însemnate, si de la nivel central, unde deja suntem în plin proces de restructurare. As vrea sa va spun câteva cuvinte, pe care dumneavoastra dupa aceea sa le puteti transmite oamenilor în cadrul conferintelor de presa, în cadrul întâlnirilor pe care le aveti cu privire la necesitatea acestui demers de restructurare a aparatului bugetar, pentru ca nu este placut, nici pentru mine, nici pentru dumneavoastra, sa derulam un asemenea proces, când oamenii trebuie sa îsi piarda locul de munca.
Ar fi foarte simplu si pentru mine, si pentru dumneavoastra sa ne facem ca ploua si sa lasam acelasi aparat bugetar în continuare, care sa consume resurse peste ceea ce îsi permite România. Tara înca nu a ajuns la un nivel de îndatorare foarte mare, încât la un moment dat am putea si noi sa facem cum au facut si ceilalti guvernanti, ba chiar sa angajam în plus, ca si ei, si sa ne facem ca nu ne intereseaza de soarta tarii. Dar realitatea este însa cu totul alta. România consuma mai mult decât produce, România trebuie sa se împrumute pentru a-si asigura în acest moment functionarea, pentru ca avem si un stat supradimensionat, un stat care consumă mai mult decât produce şi, mai ales, are un aparat supradimensionat în raport cu nevoile ţării şi cu performanţa în raport cu cetăţenii. Am avut şansa anilor 2007 şi 2008, a integrării României în UE - ani de creştere economică. Din nefericire, acea creştere economică de conjunctură, determinată de intrarea României în UE, ca urmare a venirii în ţară a capitalurilor străine, a banilor din afară, a marilor privatizări - gândiţi-vă doar la privatizarea BCR - şi au fost, repet, ani conjuncturali de creştere economică, în loc ca în acei ani să se croiască în România un stat pe măsura potenţialului ţării, s-a construit un aparat bugetar supradimensionat, s-au dublat şi triplat uneori salarii, ajutoare sociale, chiar şi pensii, fără să se ţină cont de potenţialul pe termen mediu şi lung al ţării. Au fost conjunctural favorabili 2007, 2008, dar când măreşti sau dublezi salarii, ajutoare sociale, trebuie să te gândeşti că ele trebuie întreţinute pe termen lung, nu doar conjunctural, aşa cum a fost în cazul avantajului integrării în Uniunea Europeană. A venit criza economică şi ne-a arătat exact unde este România, cât produce şi cât consumă. Şi acum, dacă dorim să fim corecţi cu ţara, cu România şi cu viitorul ei, nu mai putem lăsa să meargă mai departe acest demers, când trebuie să împrumutăm ca să putem să existăm aşa cum arătăm în momentul de faţă, ci trebuie să ajungem la un stadiu în care ne apropiem de a cheltui cât consumăm, şi dacă vom mai face împrumuturi în viitor, acele împrumuturi să meargă acolo unde ţara este nedezvoltată - adică în infrastructură, de exemplu - pentru că ele sunt singurele care aduc locuri de muncă şi mai mulţi bani la bugetul de stat.
Această operaţie de restructurare a aparatului bugetar este una dureroasă, medicamentul este amar, dar este singurul care poate însănătoşi funcţionarea administraţiei publice din România. De aceea, am ales această soluţie a impunerii standardelor de cost. Asta înseamnă cât ne costă un post în administraţia publică, cât personal trebuie să avem în administraţia publică, pentru a funcţiona bine administraţia. Şi aici am ajuns la constatări pe care le ştiţi şi dumneavoastră: unii au aparate bugetare supradimensionate de 2 sau de 3 ori faţă de alţii din aceeaşi categorie, alţii un apart subdimensionat. Standardele de personal pe care l-am impus prin Ordonanţă guvernamentală practic aduc un echilibru în cheltuirea banului public şi angajările din sectorul bugetar. Deci, în momentul de faţă, la nivel local, prin Ordonanţa emisă încercăm să avem cu toţii la nivelul ţării un respect faţă de banul public şi să cheltuim atât cât ne este cu putinţă.
Vreau să ştiţi că acest proces de restructurare nu ocoleşte pe nimeni. Amintiţi-vă că, anul trecut, în calitate de prim-ministru, am dispus desfiinţarea Cancelariei Primului-Ministru, ca prim semn al intrării în demersul de restructurare a aparatului bugetar; a fost continuat atât cât a fost cu putinţă în 2009, când a fost şi PSD alături noi, dar care a avut o atitudine mult mai recalcitrantă şi n-a susţinut procesul de restructurare reală a aparatului bugetar. Acum, această coaliţie, mult mai omogenă din punct de vedere politic, are voinţa să meargă mai departe chiar dacă aceste costuri politice pe care le plătim sunt mari, dar ele, repet, se vor întoarce întreit în avantaje pentru ţară, pe termen mediu şi lung.
N-a fost o plăcere, iarăşi, pentru mine să mă despart de 17 secretari de stat, n-a fost o plăcere nici pentru dumneavoastră să vă despărţiţi de 35 subprefecţi - şi profit de această ocazie publică să le mulţumesc celor cu care am conlucrat la nivel naţional şi la nivel judeţean, secretari de stat sau subprefecţi care ocupau o funcţie în administraţia românească. Din nefericire, ţara nu-şi mai poate permite - chiar dacă ei erau necesari - nu-şi mai poate permite să aibă un aparat care să aibă 2 subprefecţi în fiecare judeţ, sau un număr de 57 de secretari de stat. Din 57 de poziţii de secretar de stat, câte erau, au rămas în acest moment 32. Fac menţiunea că 7 erau vacante, iar 17 poziţii de secretar de stat efectiv au fost desfiinţate; una, la MAI, este acum sub aprobarea CSAT, în rest au fost desfiinţate, iar pentru 3 secretari de stat care, în urma evaluării, au plecat la alte ministere, alţi 3 secretari de la acele ministere au plecat în plus - deci, în fapt, au plecat 20 de secretari de stat pentru cele 17 poziţii efective care au fost vacantate.
Acest proces de restructurare nu se opreşte la nici un nivel, el este în continuare şi la nivel ministerial, şi la nivel local.
Acum, din perspectiva atribuţiilor dumneavoastră cu privire la procesul de restructurare: în 6 iulie a intrat în vigoare actul normativ cu privire la trestructurarea din administraţia locală; până în 14 iulie dumneavoastra ati avut obligatia sa comunicati fiecarui primar, respectiv fiecarui presedinte de Consiliu Judetean numarul maxim de posturi - deci, repet, numarul maxim de posturi pe care îl au la dispozitie; acum, etapa a treia este ca, pâna în 16 august cel târziu, primarii respectivi, presedintii de Consilii Judetene, sa elaboreze organigramele, noi, cu noul numar de personal, în administratia publica locala, cu obtinerea avizului Agentiei Nationale a Functionarului Public, astfel încât dupa aprobarea lor de catre consiile locale, respectiv judetene, sa fie operabile si sa se realizeze aceasta restructurare a aparatului bugetar, la nivel local, prin acest act normativ despre care am vorbit.

As vrea sa tratati cu maxima responsabilitate acest demers, sa îi ascultati, sa aveti întelegere, disponibilitate de dialog cu cei care sunt într-o asemenea situatie de disponibilizare si sa le puneti la dispozitie solutiile pe care statul le poate oferi în momentul de fata. În acest moment, avem ca alternative pentru cei care intra în procesul de disponibilizare posibilitatea de a participa la procesul de recalificare si formare profesionala cu costurile suportate de catre stat. Deci, daca o persoana care devine somer doreste sa se recalifice profesional, sa învete o alta meserie, statul, prin agentiile de ocupare a forţei de muncă, prin Ministerul Muncii, are fondurile asigurate pentru a le plati cursurile necesare în vederea recalificarii profesionale, astfel încât oamenii sa îsi poata gasi un nou loc de munca. De asemenea, astazi, am înteles ca sunt 11.000 de posturi libere la nivel national, care pot fi ocupate.
Nu în ultimul rând - si o sa discutam de masurile economice - prin tot ceea ce facem încercam sa sprijinim cu maxim efort mediul economic, pentru a putea sa creeze locuri de munca, sa le mentina pe cele existente si sa absoarba locurile de munca ce se disponibilizeaza din sectorul public. Numai asa vom putea reusi sa gasim echilibrul necesar în societate, între un stat care sa consume cât îsi poate permite si un sector privat care sa aiba resurse financiare pentru a putea angaja oameni - pentru ca de acolo vin bani la bugetul de stat - si sa sustina investitiile pentru modernizarea tarii.
Deci, înca o data, nu avem nici un fel de toleranta fata de cei care se împotrivesc politic la procesul de restructurare a statului. Îi vedem astazi pe foarte multi din opozitie, care, atunci când erau la putere, în loc sa faca restructurare, au îngrasat aparatul administrativ al tarii si astazi sunt împotriva procesului de restructurare a aparatului de stat. Îi anuntam foarte clar ca noi mergem mai departe, chiar daca stim ca are si costuri politice iar procesul este extrem de dificil si de dureros, dar, este, asa cum am spus, necesar tarii.
În al treilea rând, în privinta masurilor anticriza, în primul rând as vrea sa aveti disponibilitate de a discuta cu mass media locala - scrisa, audio, video -si sa explicati masurile guvernului care sunt în derulare din punct de vedere economic, pentru ca de prea multe ori auzim aceasta fraza: guvernul nu a facut nimic, guvernul nu face nimic pentru sustinerea activitatii economice. Eu nu spun nici sa ne laudam, nici sa cadem în cealalta extrema, ci sa spunem lucrurilor pe nume: ce se face, ce se poate face si ce intentionam sa facem. Atât doar cer, obiectivitate, sa se spuna, cu subiect si predicat: asta s-a facut, asta nu s-a facut, asta se va putea face. Si o sa va dau câteva exemple cu privire la aceste masuri pe care le facem la nivel guvernamental si au nevoie, în continuare, de sustinerea si explicatia dumneavoastra.
În primul rând, masura prin care sprijinim firmele care angajeaza someri, prin preluarea de catre stat a platii contributiilor de asigurari sociale ale angajatorului si ale angajatului. Este o masura care ne costa la nivel bugetar, dar încercam sa stimulam firmele sa îi angajeze pe cei care îsi pierd locul de munca, inclusiv din sectorul bugetar. Vreau sa stiti ca, pâna în 30 iunie, au fost 2.092 de persoane care au beneficiat de aceasta Ordonanta de Urgenta, deci 2.092 de persoane au fost angajate în baza acestui act normativ si peste 1.250 de agenti economici au utilizat deja acest instrument. Poate mai este loc, pentru ca doar de câteva luni avem acest act normativ, este loc de a-l explica si de a putea sa îl facem cunoscut mai departe si agentilor economici si celor interesati de acest aspect. Deci statul preia o parte din costurile angajarii unui somer.
Doi, masura somajului tehnic, prin care timp de trei luni de zile statul preia costurile sociale ale angajatorului si ale angajatului, cu mentinerea la locul de munca a aceluia care lucreaza la o întreprindere aflată în dificultate. Sute de mii de locuri de munca au fost salvate si milioane de lei de la bugetul de stat s-au platit si se platesc în continuare pentru a sustine aceasta masura.
Trei - Programul "Prima casa". Pâna în momentul de fata s-au acordat garantii de peste un miliard de euro, concret - 1,17 miliarde de euro şi 24.277 de cetateni ai României astazi nu mai platesc chiria în euro, ci platesc rata la banca si au casa în prorietate. Am pus accent pe actul normativ nou pe care l-am adoptat pe constructia locuintelor de la zero. Si aici v-as ruga si va solicit sa aveti o relatie directa cu primariile pentru a emite autorizatie de constructie celor care doresc sa îsi construiasca locuinte de la zero sau sa se asocieze - minimum 7 - pentru a putea beneficia de o garantie suplimentara de la stat pentru ridicarea locuintei. Potrivit legii, când 7 persoane se asociaza si primesc garantie guvernamentala, pentru a putea ca banca sa le înainteze dosarul la Bucuresti, la Fondul de Garantare, trebuie sa aiba autorizatia de constructie. Ştim bine ca în birocratia româneasca, am fost primar, cunosc faptul ca de cele mai multe ori aici sunt foarte multe piedici: în emiterea acestor autorizatii. Deci ca acest program sa devina operational este foarte important sa se emite în timpul legal autorizatiile de constructie, astfel încât si aceia care doresc sa se asocieze în vederea constructiei de locuinte de la zero sa poata beneficia de componenta acestui program. Am înteles ca aici este principala obstructie, lentoarea cu care se emit autorizatiile de constructie, dupa care procesarea de catre banca a dosarului si, în final, aprobarea de catre Fondul National de Garantare.
Un alt instrument pe care l-am utilizat si îl utilizam, cu maxima eficienta spunem noi, atât cât poate tara cu resursele pe care le are, este sprijinirea întreprinderilor mici si mijlocii prin intermediul Fondului de Garantare si Contragarantare pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii. Vreau sa stiti ca pâna în momentul de fata 10.400 de IMM-uri au primit garantii guvernamentale în valoare de 643 de milioane de euro, ceea ce a contribuit la crearea si mentinerea a 139.000 de locuri de munca. Acesti bani, sub forma garaniilor, sunt procurati de catre stat si îi punem la dispozitia întreprinderilor mici si mijlocii pentru a crea si mentine locuri de munca, astfel încât programul acesta sa poata merge mai departe.
De asemenea, recent, am adoptat o Ordonanta de Urgenta prin care sprijinim asociatiile de proprietari cu garantii guvernamentale si dobânda subventionata de catre stat pentru reabilitarea termica a blocurilor de locuit. Ce înseamna asta? Am vazut ca au fost uneori, la unele primarii, plângeri cu privire la faptul ca a fost prea mare costul reabilitarii stabilit de licitatia primariei cu participarea statului. Si atunci am decis sa lasam asociatiile de proprietari sa îsi gaseasca cei mai buni antreprenori, la cel mai bun pret, ca noi, stat, sa dam garantie guvernamentala asociatiei de proprietari sa poata lua banii de la banca cu o dobânda subventionata, sa îi returneze într-un anumit numar de ani, 5-6 ani, si sa îsi faca lucrarile de reabilitare termica a blocului cu costurile cele mai mici cu putinta. Pentru ca ei, la nivel local, stiu cel mai bine ce firma pot sa angajeze si cu ce costuri îsi pot reabilita apartamentul încât să plateasca o factura mult mai mica la întretinere iarna aceasta si iernile urmatoare. Actul normativ deja este aprobat si faceti un demers de explicare si de dialog cu asociatiile de proprietari, pentru a se implica în sustinerea lui.
De asemenea, pentru firmele care câstiga proiecte europene, dar nu au parte de cofinantare, am adoptat un act normativ prin care le permitem sa gajeze pentru împrumutul de la banca cu bunul din proiectul european pe care îl procura; si de asemenea, sa utilizeze instrumentul garantiilor de stat pentru a putea lua acea parte de cofinantare de la stat, utilizând Fondul de Garantare si Contragarantare, un instrument extrem de eficient pentru cei care, repet, sunt implicati în procesul de absortie a fondurilor uropene.
Nu în ultimul rând, stiti ca am vorbit la o videoconferinta anterioara, administratiile locale au fost practic împrumutate cu 360 de milioane de euro pentru a-si putea achita datoriile catre agentii economici care au datorii la bugetul de stat, ca sa eliminam acel cerc vicios în care firmele au datorii la bugetul de stat si primariile la rândul lor au datorii la acele firme. Faceti operational si cunoscut acest program, pentru ca nu intra în plafonul lor de împrumut aceste sume de bani pe care le procura prin acest mecanism si se poate, repet, plati datoria pe care o are catre agentii economici primaria în momentul de fata.
As vrea, de asemenea, sa fac mentiunea ca, tot în privinta a întreprinderilor mici si mijlocii, am adoptat o Hotarâre de Guvern prin care am coborât pragul de eligibitate pentru participarea IMM-urilor la schemele de ajutor pe care statul le pune la dispozitie, bani pe care statul îi da firmelor. Si anume, daca înainte minimul era 30 de milioane de euro investitie de catre firma si minim 300 de locuri de munca pe care sa le creeze, având în vedere ca suntem într-o situatie de criza economica, am coborât aceste praguri la 10 milioane de euro investitie si minim 100 de locuri de munca. Am discutat vineri si cu reprezentantii întreprinderilor mici si mijlocii si chiar încercam sa coborâm aceste praguri, pentru a putea da ajutoare acelor firme. Este vorba de peste 200 de milioane de euro, bani pe care statul îi pune la dispozitia firmelor pentru creare de locuri de munca si de sustinere a investitiilor.
Asta, daca adaugam la faptul ca, în momentul de fata, de fapt, tot statul sprijina întreprinderile mici si mijlocii cu ajutoare de minimis - bani nerambursabili - pâna în 200 de mii de euro. Pot sa va spun ca, până în prezent, în 2010, s-au efectuat plati de 24,8 milioane de lei si se estimeaza ca, în continuare, în semestrul doi al anului 2010 se vor efectua plati în valoare de 214 milioane de lei, iar în 2011 - de 167 de milioane de lei, bani, repet, nerambursabili, pe care statul îi oferă firmelor care dezvoltă investiţii şi locuri de muncă.Menţinem măsura neimpozitării profitului reinvestit, pe care am adoptat-o din trimestrul al IV-lea al anului 2009. Menţinem, în continuare, măsura de amânare la plată a obligaţiilor restante ale agenţilor economici, afectaţi de criza economico-financiară, şi, prin această cale sunt ajutaţi să nu intre în incapacitate de plată, în insolvenţă, firme care din cauza crizei au probleme. Am eliminat, aşa cum ştiţi, comisionul de rambursare anticipată la credit sau maxim 1%, în situaţii speciale, cât mai poate rămâne, dar nicidecum cinci sau şase la sută, cât era în trecut, printr-un act guvernamental adoptat de guvern, pentru a-i ajuta pe cei care au credite la bănci. Acum le dăm posibilitatea, ca în condiţii avantajoase, să obţină o refinanţare a creditului, fără să mai fie obligaţi să plătească acel comision de rambursare anticipată, care de cele mai multe ori era foarte costisitor, şi acum pot renegocia o dobândă mai mică, fără să plătească un comision de rambursare mare şi să poată obţine o rambursare a creditului, în condiţiile noi economice în care trăim.
De asemenea, chiar dacă a fost majorat TVA-ul, la construcţia de locuinţe sociale păstrăm cota de 5% la TVA, pentru construcţia de locuinţele sociale până în 100-120 metri pătraţi. Deci nu se modifică acest regim şi se menţine în continuare.
Am eliminat, până acum, 215 taxe şi tarife cu caracter nefiscal şi vor fi eliminate în continuare şi altele, pentru sprijinirea agenţilor economici.
Şi, nu în ultimul rând, menţinerea cotei unice de impozitare de 16%. Şi aici, iarăşi aş vrea să fiu foarte limpede. Guvernul pe care îl reprezint şi-a pus mandatul pe masă, adică existenţa lui, în faţa Parlamentului, pentru a apăra cota unică şi TVA-ul. Şi am mers cu alte măsuri alternative de reducere a cheltuielilor publice, pentru a apăra aceste două lucruri. Şi a fost moţiune de cenzură şi aţi văzut că am rezistat la opt voturi, dar ne-am pus mandatul pe masă, pentru a apăra aceste măsuri. După decizia Curţii Constituţionale am fost nevoiţi, din nefericire, la TVA, să modificăm regimul acestuia. Dar apărăm cota unică, aşa cum am spus de fiecare dată. Şi, de aceea, v-aş ruga să explicaţi, în continuare, prin discuţiile pe care le aveţi, faptul că acest guvern face tot ce îi este în putinţă pentru a asigura un minim de resurse pentru mediul privat, în vederea creării de locuri de muncă, în condiţiile date, pe care România le are în momentul de faţă. În toamna acestui an se va elimina impozitul minim şi, de asemenea, Coaliţia lucrează în acest moment, la un pachet de măsuri economice, unde vom putea prelua şi de la opoziţie, - dacă vor dori să vină cu soluţii care să ajute ţara, nu vom avea nici o reţinere, dar, din nefericire, de la opoziţie avem parte, până acum, doar de baloane de săpun şi nu de soluţii concrete. Dar repet, nimeni nu este respins din acest proces de a putea implementa soluţii noi, care să aibă acoperire bugetară, susţinere în buget şi aplicabilitate, în contextul actual al României. De la partidele din Coaliţie, care reprezintă motorul acestui nou pachet de măsuri, pe care îl concepem, continuând cu alţi specialişti, organizaţii neguvernamentale, opoziţie, societate civilă, astfel încât, în toamna acestui an, în condiţiile economice date, să fie promovat. Capul de afiş al acestui program începe cu eliminarea impozitului minim, care, aşa cum precizasem de mai multe ori, a fost conceput pentru un obiectiv concret, şi-a îndeplinit acel obiectiv, astfel încât, acum, impozitul minim poate fi eliminat.
Şi un ultim punct la care vreau să mă refer, fondurile europene. Pentru că, alături de investiţii, despre care am vorbit, fondurile europene reprezintă o resursă majoră de creştere economică a ţării, în aceste condiţii dificile. La nivelul ţării, ce am făcut? Şi acest lucru am să vi-l cer şi la nivel local. Am conceput, la nivel naţional, o Cartă albă a absorbţiei fondurilor europene. Ce înseamnă asta, pe limbajul fiecăruia? În fiecare lună se va spune foarte clar ce progrese s-au făcut în absorbţia banilor europeni. De la proiecte depuse, la proiecte aprobate, la proiecte semnate, contracte în derulare şi bani aduşi de la Uniunea Europeană. Şi, fiecare ministru, o dată pe lună, aici, cu presa de faţă, pentru opinia publică, va prezenta ce a făcut, în ultima lună, pe fiecare componentă, pentru atragerea banilor europeni. Deja, prima întâlnire am avut-o săptămâna trecută şi avem un punct de reper pentru luna iulie. În august, la această masă, din nou, se va trage linie şi vom vedea unde sunt probleme, unde sunt lucruri care funcţionează şi, în consecinţă, de a lua decizii acolo unde se impun. Domnilor prefecţi, vă cer acelaşi lucru la nivel local. O dată pe lună prezentaţi opiniei publice, cu cei responsabili de faţă, stadiul derulării fondurilor europene în judeţul pe care-l reprezentaţi în raport cu Guvernul României. Adică ce proiecte s-au semnat, ce proiecte sunt în derulare, ce bani s-au atras din fiecare proiect, ce proiecte sunt în întârziere şi au ieşit din termen, ce proiecte au contractul semnat dar nu s-a organizat licitaţia de trei, cinci, şase, opt, zece luni de zile, cum sunt în unele cazuri. Ce proiecte există şi pentru ce proiecte există riscul să se piardă banii europeni, pentru că nu se face ce trebuie. Vă cer transparenţă totală în raport cu opinia publică, pentru că aceste rapoarte ale dumneavoastră, lunare, vor fi analizate şi de către membrii guvernului, să vedem dacă v-aţi implicat suficient sau doar o faceţi de faţadă, această analiză a fondurilor europene. În calitate de reprezentanţi ai Guvernului în teritoriu, vă cer să faceţi public în fiecare lună modul în care sunt atraşi bani europeni de către administraţiile locale, agenţii economici sau alte structuri din judeţul dumneavoastră, bani care trebuie să ajungă în România şi evident în judeţele, unităţile administrativ-teritoriale pe care le reprezentaţi. Aştept ca până în 15 august să aveţi prima evaluare. Repet, după ce vă documentaţi şi puneţi un punct de reper la acest demers. Pentru că şi noi vom avea în august o a doua evaluare cu privire la fondurile europene.
Eu am încheiat ce am vrut să vă spun până în momentul de faţă. /.../

Avem 3 vizitatori online